Întoarcere în fabulos

 

Aparţin, cert, unei lumi astăzi inexistentă. Ţin de ea cu cea mai tulbure şi mai adâncă parte din fiinţa mea: copilăria. Prefacerile care au scufundat-o - Războiul, Revoluţia, Reconstrucţia, apoi Construcţia Socialistă – m-au depărtat de această lume din chiar prima adolescenţă, astfel încât tot ce a urmat poate fi socotit o intrare în real şi o ieşire din fabulos.

 

Satul meu? Peste câteva decenii, când m-am întors întâia oară acasă, realul biruise – ca pretutindeni, fabulosul dispăruse – ca pretutindeni, deci şi la mine în sat. Nimic din ce ştiam, nimic din ce trăisem. Nici unul dintre oamenii cu care îmi petrecusem copilăria. Doar câteva dimensiuni prime, poate cele mai exterioare, de la care trebuie totuşi să pornesc. Sunt>>>continuarea aici>>>

PAUL ANGHEL