Dor de Dumnezeu

Lung e drumul pân’la tine, Doamne! Şi tot mai lung e din zi în zi! Jucăm în hora nebună a lumii noi: un pas înainte şi doi înapoi. E despletită viaţa şi joacă desculţă, cu chiote şi ropot şi fusta spintecată. Ne ţine strâns în braţe şi noi suntem firavi. La vămi şi la răstoace ne pierdem zile-ntr-una; la ele nu-i dobândă, ci doar scadenţa vremii topeşte lumânarea. Ne presarăm cărarea cu amânări de soi, scrutăm din când în când şi zarea, să Te vedem şi noi. Ne place jocu-acesta, ameţitor blestem, ne amăgeşte viaţa, ca Eva din Eden. Şi noi gustăm din mărul greşalelor multiple şi ne hrănim cu vise şi cu istorii stranii, ce încă n-au fost scrise. Lung e drumul pân’la tine, Doamne! Şi tot mai lung e din zi în zi! Coborâm din plaiul copilăriei, cu florile lui, cu brazii şi stelele, cu poveştile şi zânele, cu îngerii şi jocurile nevinovate, din plaiul acela atât de aproape de Tine, către>>> continuarea aici >>>

AL. STĂNCIULESCU-BÂRDA

________________________________________________
Stănciulescu Bârda, Al. (n. 1953). Prozator, istoric, teolog, specialist în paremiologie, folclorist, „medievist“, editor şi bibliograf, personalitate enciclopedică. Operă de poligraf, cu zeci de cărţi publicate, dintre care se remarcă „Bibliografia revistei Biserica Ortodoxa Română“ (3 vol.), „Nicolae Iorga – concepţia istorică“ (1995), „Coloana Infinită“. Fondator al ed. „Cuget Romanesc“, cea mai importantă instituţie „de carte”din mediul rural, din România.

Apa din fântâna noastră

Era o zi înorată, vremea parcă nu se hotăra să plouă… sau să devină însorită. Era o zi pe care îţi doreşti s-o petreci în bibliotecă, iar în pauza dintre lecturi să asculţi muzică bună cum ar fi Simfonia albastră a lui Gershwin sau valsurile lui Chopin ori Shumann, concert pentru pian sau mai bine Beethowen, oricum pian neapărat. Cred că dintre instrumentele muzicale (să nu se supere vioara!) el şi numai el, pianul te ajută să zbori pe aripile visului, să călătoresti în timp retro sau ante. Dar în ziua aceea eram din nou de gardă, nu aveam parte de relaxare activă. Garda este straja sănătăţii acolo unde ea se mai poate întoarce, adică în trupurile care nu au fost cotropite şi devastate de crâncena şi nevindecabila boală a cancerului. Eu eram atunci, într-o secţie de hematologie unde aveam în grija şi supraveghere copii bolnavi de leucemie. Este adevărat că la data aceea se puteau cita câteva cazuri de vindecări miraculoase>>> continuarea aici >>>

ELENA ARMENESCU

_______________________________________________
Armenescu, Elena (n. 194 Poetă de inspiraţie neo-romantică. Cărţi reprezentative: „Ferestrele somnului“, „Regatul ascuns“, „Exodul uitării“, „Dictatura iubirii“, „Memoria statuilor“, „Iubirea împărătească“