Apa din fântâna noastră

Era o zi înorată, vremea parcă nu se hotăra să plouă… sau să devină însorită. Era o zi pe care îţi doreşti s-o petreci în bibliotecă, iar în pauza dintre lecturi să asculţi muzică bună cum ar fi Simfonia albastră a lui Gershwin sau valsurile lui Chopin ori Shumann, concert pentru pian sau mai bine Beethowen, oricum pian neapărat. Cred că dintre instrumentele muzicale (să nu se supere vioara!) el şi numai el, pianul te ajută să zbori pe aripile visului, să călătoresti în timp retro sau ante. Dar în ziua aceea eram din nou de gardă, nu aveam parte de relaxare activă. Garda este straja sănătăţii acolo unde ea se mai poate întoarce, adică în trupurile care nu au fost cotropite şi devastate de crâncena şi nevindecabila boală a cancerului. Eu eram atunci, într-o secţie de hematologie unde aveam în grija şi supraveghere copii bolnavi de leucemie. Este adevărat că la data aceea se puteau cita câteva cazuri de vindecări miraculoase>>> continuarea aici >>>

ELENA ARMENESCU

_______________________________________________
Armenescu, Elena (n. 194 Poetă de inspiraţie neo-romantică. Cărţi reprezentative: „Ferestrele somnului“, „Regatul ascuns“, „Exodul uitării“, „Dictatura iubirii“, „Memoria statuilor“, „Iubirea împărătească“